Mini-interviu cu Corina Murafa, fost delegat de tineret la Natiunile Unite 2006/2007
Ce ai facut un an de zile la New York? Ai plecat pentru indeplinirea rolului de delegat al tinerilor la Natiunile Unite sau acesta a fost doar un experiment printre multele lucruri pe care urma sa le faci?
La New York am fost bursiera a Open Society Institute si ca atare am fost implicata destul de mult, atat in viata academica americana (ca studenta la New York University), cat si in activitati de tipul lucrului in folosul comunitatii, voluntariatului, internship-urilor. Pentru ca fusesem aleasa ca reprezentant de tineret al Romaniei la Summit-ul European al Tinerilor Liderilor organizat de Natiunile Unite, unde am cunoscut mai multi fosti si actuali delegati de tineret la Natiunile Unite, m-am gandit, alaturi de colegul meu Alex Balas sa aducem sistemul delegatilor de tineret si in Romania. Restul povestii il puteti citi in mini-interviul acordat de el si in istoricul „Youth Delegate” de pe site. Ideea esentiala e ca, desi sesiunile dedicate tineretului din cadrul Adunarii Generale si din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Sociala mi-au consumat destul de multa energie, am avut si alte activitati in timpul sederii mele la New York (de exemplu, doua internship-uri foarte interesante – unul in cadrul Misiunii Permanente a Romaniei la ONU in chestiuni ce tin de drepturile omului si de dezvoltare sociala, si altul in domeniul dreptului penal international, in cadrul Coalitiei pentru Curtea Penala Internationala).
Cum a fost prima zi in care ai intrat si in care ai lucrat in cladiea Natiunilor Unite? Cum te-ai simtit?
Cand ti-ai petrecut multi ani din viata visand sa ajungi in acea cladire mare de pe 1st Avenue si invatand ce inseamna Natiunile Unite, inclusiv in cadrul internship-ului meu la Centrul de Informare al Natiunilor, e greu sa nu fii foarte emotionat cand patrunzi in sfarsit in gigantul de fier si otel care e cladirea ONU. M-au impresionat atmosfera agitata si energia degajata de toti oamenii aceia importanti, in costum si cravata, care lucrau in acea institutie. Intr-un mod poate naiv, traiam sentimentul ca toti contribuim la ceva cu adevarat important. Eram de multe ori dezamagita ca discutiile oficiale sunt uneori plictisitoare, ca problemele reale ale tinerilor persista in ciuda nesfarsitelor rapoarte si rezolutii adoptate la ONU. Alteori entuziasmul imi crestea enorm in cadrul negocierilor informale, cand propunerile noastre, ale delegatilor de tineret, chiar erau luate in seama. Cand alergam pe holuri si planuiam strategii de influentare a rezolutiilor, cand participam la sedinte operative, si tot asa. Atunci adrenalina creste cu adevarat.
Ce ai facut ca delegat de tineret? Pentru ce ai luptat?
Ariile mele de interes au fost calitatea educatiei si somajul in randul tinerilor, mai cu seama lipsa unei legaturi intre cerintele pietei muncii si ofertele sistemelor educationale din intreaga lume. Din pacate nici la Adunarea Generala, nici la Comisia pentru Dezvoltare Sociala nu s-au adoptat rezolutii foarte ample in problematica tineretului, insa am reusit sa obtinem promisiunea adoptarii unor astfel de legi la urmatoarea sedinta a Adunarii Generale; asa ca presimt ca anul acesta miza va fi destul de mare.
Ce ai reusit sa schimbi?
Am lucrat in echipa, alaturi de ceilalti delegati de tineret, si la Comisia pentru Dezvoltare Sociala am reusit includerea intr-o rezolutie a unei recomandari foarte puternice ca statele-membre sa includa delegati de tineret in cadrul echipei lor. De asemenea, preocuparea mea principala a fost sa conving reprezentantii Ministerului de Externe roman de importanta implementarii programului „Youth Delegate la Natiunile Unite” in mod sistematic. Si anul acesta se intampla „Youth Delegate” si la noi, si asa va fi an de an de acum incolo, astfel incat tinerii romani vor deveni constienti de importanta implicarii lor in luarea deciziilor si de rolul tinerilor in procesul mondial de dezvoltare.
Care sunt problemele tinerilor comune majoritatii statelor?
In primul rand, e lipsa participarii la luarea deciziilor. Putine foruri legislative din lume au consultanti din randul tinerilor si organizatiilor de tineret. Putine state trimit delegati de tineret la ONU. Pe de o parte, tinerii nu sunt motivati sa se implice in chestiunile sociale si politice care ii privesc direct, pe de alta parte autoritatile nu sunt mereu dispuse sa ii asculte. Cred, de asemenea, ca una din probleme majore – de la care se nasc multe altele, de genul saraciei si somajului – este accesul la educatie pentru anumite categorii de tineri si calitatea precara a educatiei (la toate nivelurile) pentru toti tinerii. E de asemenea un decalaj enorm intre situatia tinerilor aflati in tari dezvoltate si cea a tinerilor din tari sarace, precum si discrepanta enorma intre oportunitatile de care se bucura tinerii din mediul urban si, de cealalta parte a ecuatiei, cei din mediul rural. Am credinta insa ca politici publice bine gandite si implementate cu ajutorul tinerilor pot contribui la solutionarea tuturor acestor probleme.
Ce recomandari ai pentru viitorii delegati de tineret?
Sa se documenteze bine inainte sa se inscrie la concurs, folosind toate resursele existente pe site. Pentru fericitii castigatori, sa fie cat mai receptivi la sfaturile pe care le vor primi de la toti partenerii programului, si sa se documenteze asupra politicilor de tineret la toate nivelurile (local, national, international); o data ajunsi acolo, sa incerce sa fie cat mai convingatori si sa stabileasca parteneriate cu delegatii de tineret din celelalte tari, care au o vasta experienta in domeniul participarii tinerilor. De asemenea, mi-ar placea sa dezvolte cat mai multe proiecte pentru tineri, dupa intoarcerea lor in tara. Numai in felul acesta, ar maximiza cu adevarat experienta acumulata ca reprezentanti ai tinerilor romani in cel mai important for politic din lume.









